- Cultural - nr. 220 / 10 Noiembrie, 2012 Invitatie la un dialog interior "Eu pentru aceasta M-am nascut, si pentru aceasta am venit in lume: sa marturisesc pentru adevar; tot cel ce este dintru adevar asculta glasul Meu.” (Evanghelia dupa Ioan 18, 37) Pentru mintile sofisticate, interogatia de mai sus poate parea banala, de-a dreptul infantila. Asa se face ca unii, iritati de ceea ce este viata pentru ei, ar raspunde - si uneori chiar o fac fara durerea pangaririi - prelungind interogatia: "Adica, la cine sa ne raportam? La un Dumnezeu partinitor, care pe unii ii copleseste cu binele, iar pe altii ii lasa sa se franga de dureri neintelese si sub poveri nebanuite si neasteptate? Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un Dumnezeu «de echipa», simpatizant al unora si versat siluitor al altora?” Altii, sub protectia bunului renume de crestin conformist, nu reactioneaza interogativ de teama de a nu se complica inutil si de a nu spulbera confortul pasivitatii. Totusi, tin neaparat sa aduca un oprobiu sustinut celor ce-si permit sa profereze impietati de genul celor de mai sus. In plus, "bunul” nostru crestin Il confisca pe Dumnezeu, la fel de impudic (necuviincios) ca si semenii lui suparati pe viata, doar pentru el, pentru ca are neaparat nevoie de cineva care sa-i rasplateasca conformitatea si pentru ca e prea egoist sa-L imparta (sa-L descopere) pe Dumnezeu cu altii, cu atat mai putin cu cei de speta joasa, care, in opinia lui, n-au ce cauta in fata Atotputernicului. Iata doua tipologii umane, desprinse din atate altele, care vin sa ne imparta intr-o multitudine de tabere, fiecare definita printr-o ideologie mai mult sau mai putin conforma cu Adevarul. Va rog imperios sa cititi cuvantul majusculat, deoarece e Singurul care ne poate readuce pe toti la unitate, la comuniune, spulberandu-ne tendintele centrifugale, orgoliile ideologice sau microbii egoismului. Daca va