Nici un tren din lume nu e atât de celebru ca Orient-Expressul. Popularitatea numelui se datorează vechimii, luxului şi autorilor de romane poliţiste, care au făcut din el locul predilect al unor crime cu autor aparent necunoscut. Părintele acestei bijuterii pe şine, simbol atemporal al artei de a călători, este belgianul Georges Nagelmackers, cel care a adus, în Europa, modelul de Pullman american (wagons-lits). Pe 5 iunie 1883, el a inaugurat prima linie Paris-Viena a trenului Orient-Express, care avea, iniţial, în compunere, două vagoane de marfă, un vagon restaurant şi două vagoane de dormit. Din octombrie, acelaşi an, serviciul a fost prelungit până la Budapesta, Bucureşti şi Giurgiu.
După traversarea Dunării, cu vaporul, la Russe, pasagerii se îmbarcau la bordul navei „Espero”, pentru a ajunge, în final, la Constantinopol. Călătoria dura 4 zile. În 1889, pe relaţia Paris-Budapesta, trenul a avut o frecvenţă zilnică. Din 1889, legătura Paris-Constantinopol a fost asigurată, în întregime, în 67 de ore şi 35 de minute; în total, 3.094 km. {i aşa, începe adevăratul mit al Orient-Expressului care, în scurt timp, a devenit mijlocul de transport privilegiat al capetelor încoronate.
Luxosul „palat pe şine” transporta, de asemenea, ambasadori, artişti, spioni dar şi marile averi ale epocii. Povestea lui, nu întotdeauna romantică, presărată cu atacuri armate, răpiri, crime, carantine, l-a făcut vedetă de cinema. Graham Greene, Guillaume Apollinaire, Ernest Hemingway, Joseph Kessel, Agatha Christie, Alfred Hitchcock şi personajul James Bond i-au asigurat notorietatea. Printre personalităţile care au dormit şi poate au visat, de-a lungul vremii, în cuşetele Orient-Expressului se mai numără regele Ferdinand al Bulgariei, scriitorul Lev Tolstoi, actriţa Marlene Dietrich, creatorul baletului rus, Serghei Diaghilev, sau celebra spioană Mata Hari!
Victimă a răzb
