Europa, SUA şi Japonia "emit" semnale contradictorii privind ritmul de revenire economică după criză. Monedele principale ale lumii rămân foarte volatile. În Europa Centrală şi de Est se accentuează decalajele: Polonia şi Cehia conduc "plutonul fruntaş", România şi Ungaria încă se luptă cu criza.
"Niciuna dintre ţările afectate de criză nu va avea o relansare economică coerentă şi constantă, întrucât criza a fost mult prea profundă şi, în plus, interdependenţele economice la nivel mondial sunt extrem de complexe, iar evoluţiile pozitive dintr-o anumită zonă au adesea efecte negative pentru anumite ţări sau regiuni. Cel mai bun şi recent exemplu în acest sens este aprecierea monedei europene din ultima săptămână, care loveşte acţiunile companiilor exportatoare, iar pe un termen ceva mai lung, prin propagarea efectelor valutare, va avea, fireşte, efecte negative asupra creşterii economice a ţărilor care îşi bazează o bună parte din economie pe exporturi", este de părere Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Euro a început săptămâna trecută cu o cotaţie de 1,2641 USD pentru 1 euro şi a încheiat-o la nivelul de 1,2926 USD pentru 1 euro, marcând astfel o apreciere de 2,25% în numai 5 zile; de la începutul lunii iulie, euro s-a apreciat faţă de dolarul american cu 5,68%. Euro a crescut în primul rând ca urmare a semnalelor pozitive privind modul în care UE şi economia mondială vor trece peste criza deficitelor bugetare înregistrate de unele state europene. Întărirea monedei europene constituie, în ansamblu, un semnal bun privind încrederea în economia UE. "Pentru un exportator din Zona Euro însă, aprecierea euro înseamnă că la încasarea contravalorii exporturilor în USD va putea cumpăra cu aceştia mai puţini euro decât estimase atunci când a rea-lizat exportul, adică va înregistra o scădere a veniturilor. Cumulate la nivelul