Abandonată de autorităţi, lăsată fără cupolă de intemperii, Mănăstirea Hagieni are mai bine de 100 de ani şi a fost ctitorită de Regele Carol I. Sursa: Petronel Tudor
Din strălucirea de altă dată a Mănăstirii „Sfântul Nicolae“, puţine lucruri de valoare mai sunt intacte. Este „meritul“ celor care au scos acest monument de pe lista monumentelor istorice şi al autorităţilor judeţene care n-au vrut să aloce bani pentru refacerea acoperişului. Într-o măsură semnificativă au contribuit chiar preoţii, care au ales ca la umbra şi pe renumele vechiului lăcaş să ridice acum o biserică nouă, cu termopan, antenă de satelit şi chilii impunătoare.
Apostoli printredărăpănături
Tavanul odată impunătoarei biserici este căzut pe jumătate, iar pe podea soarele desenează umbre efemere. Un amestec de moloz şi murdărie zace în mijlocul mănăstirii şi acoperă în întregime mozaicul turnat în 1890. Resturile de istorie sunt pierdute printre penele de porumbei, singurele fiinţe care mai strică liniştea apăsătoare din interior.
Scara interioară de lemn este ruptă şi a fost proptită de preoţii de la biserica cea nouă în aşa fel încât să ofere senzaţia că este intactă. Altarul este pustiu şi numai o carte veche, acoperită cu un pled cu motive populare, este singurul obiect ce aduce aminte de slujbele ce umpleau mănăstirea la sfârşit de săptămână.
La vedere mai sunt numai câteva cutii cu lumânări, puse la păstrat în răcoarea bisericii, vreo trei saci cu materiale de construcţii sprijiniţi de un perete şi un tablou mic cu rame mâncate de molii. Zidurile scorojite, tavanul care este mai mult amintire, picturi de o inestimabilă valoare, toate mor puţin câte puţin.
DEGRADARE
Pictura murală este afectată de carii
Preotul Rafail Mâţ, starostele celor două lăcaşuri de cult, era plecat după sponsorizăr
