Nordul judeţului Constanţa este numai bun de explorat. Trasând o linie imaginară care să traverseze judeţul, de la Vadu de pe malul Mării Negre către Capidava de pe malul Dunării, undeva la mijlocul distanţei de aproape 100 kilometri, relieful se schimbă. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locur pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, o parte cu adevărat spectaculoasă a ţării.
Între cele două ape de la extremele Dobrogei se întinde o regiune semimuntoasă, cu stânci de calcar, văi abrupte şi coaste împădurite. Peisajul reprezintă un vestigiu al preistoriei, fiind format din foste recifuri coraliere ale Mării Tetis, strămoaşa Mării Negre.
Cheile Dobrogei este o arie de protecţie specială a florei şi faunei din masivul geologic Cheia şi are o suprafaţă de 11.000 hectare. Se află la 45 kilometri nord-vest de Constanţa, dincolo de comuna Mihail Kogălniceanu, pe versantul drept al văii Casimcea, lângă comuna Târguşor. Aria protejată este compusă din rezervaţiile naturale Cheile Dobrogei şi Gura Dobrogei, unde se găsesc nu doar exemplare rare de plante, păsări şi animale, ci şi peşteri din timpuri străvechi.
Specialiştii arată că rezervaţia Cheile Dobrogei este formată din calcare din perioada Jurasicului, care sunt, de fapt, rămăşiţe de atoli. Platourile calcaroase cu forme ciudate, bătute de trecerea apei, se întind de o parte şi de alta a şoselei.
Alături de frumuseţile naturale, zona este presărată şi cu urme arheologice însemnate. În peşterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei au fost găsite resturi de unelte, vânat şi chiar oseminte ale oamenilor care populau această zonă în epoca preistorică.
Aria naturală Gura Dobrogei este adăpostul răpitoarelor de zi şi de noapte, dar şi al unor specii de plante aflate pe lista roşie, fiind pe cale de dispariţie. La Gura Dobrogei întâlneşti două peşteri r
