Adevarul este că zilele astea se joacă soarta dreptei politice. Jumătate din electorat se lasă furat de cântecele de sirenă ale stângii, prin duetul Ponta-Crin. Să le fie de bine. Ei nu văd ce se întâmplă în Grecia care a luat foc. La propriu și la figurat. Mai are bani de pensii și de salarii până în iulie. Atât. Le explodeaza in fata promisiunile desarte, cu care s-au mentinut atatia ani la putere.

Cei care le-au dat grecilor 14 pensii si 14 salarii și-au mutat conturile în bănci solide, elvețiene și germane, își mută reședințele în destinații exotice, lăsând în urmă lacrimi, sinucideri și durere.

Dacă votanții USL de la recentele alegeri nu-și dau seama ce-i așteaptă, să fie sănătoși. Vor afla mai devreme sau mai târziu.

Cealaltă jumătate de electorat, de dreapta sau nehotărâții, cei care nu acordă credit USL, au stat acasă.

Problema este ce face dreapta românească.

Datorită tenacității și cerbiciei lui Emil Boc au fost restabilite, cât de cât, echilibrele structurale, după catastrofala guvernare Tăriceanu. Și au fost pornite reforme în educație, justiție, relațiile de munca, pensii.

Acum PDL este în derivă. Nu pentru că n-a știut să comunice, a facut-o președintele Băsescu în locul lor, ci pentru că „una vorbim și alta fumăm”.

Adică, austeritatea a fost bună pentru cetățenii de rând, nu și pentru „dulăi”. Decolteuri, amante, n-am luat banii acasa, 170 milioane euro împărțiți 80% la primari PDL, gondole, săli de sport și patinoare. Liste lungi de demnitari ai PDL, DNA-bili sau trimiși în judecată, lipsa performanței în atragerea de fonduri europene și investitori. Blândețea cu care Emil Boc și-a tratat colegii, sperând ca Sorin Apostu să-și „probeze” nevinovăția.

Bun, asta-i istorie de acuma.

Ce se poate întâmpla în continuare? Două lucruri. O nouă echipă de conducere la cârma PDL, condusă de Monica Macovei, Cristi