Alegerile de la 26 iunie, din Bulgaria, au fost consemnate, cum se cade, in Romania, dar nu au starnit prea multe comentarii. La suprafata, evolutiile politice din cele doua state pe care le desparte Dunarea si care in cea mai mare parte a ultimei o suta de ani si-au intors spatele par sa convearga. Partidul la putere a pierdut puterea.
Nici unul dintre partide nu detine majoritatea absoluta, ceea ce face de neevitat o coalitie. Un partid al unei minoritati - in acest caz, Miscarea pentru Drepturi si Libertati, sprijinita de cei 800 de mii de cetateni bulgari de etnie turca, exercita o influenta mai mare decat i-ar permite forta electorala. De asemenea, prezenta la urne a fost cea mai mica de pana acum: 56%.
Dupa ce s-a asezat colbul ridicat de valtoarea evenimentelor, au iesit la iveala importante deosebiri si se contureaza invataminte de care cei care se considera reformatori ar trebui sa tina seama cu scrupulozitate. Centrul-dreapta ramane cel mai mare bloc electoral din tara.
Peste 40% dintre bulgari au votat pentru partide care s-au angajat fara ambiguitate de partea economiei de piata, a integrarii europene si a unei clare orientari pro-occidentale. Cu toate acestea, forta taberei reformiste este mult diminuata de conflictele interne.
Uniunea Fortelor Democratice (UFD), partidul care a condus primul guvern reformist pe fata, intre anii 1997 si 2001, este scindat fara speranta de reunificare.
Este singurul partid mare din regiunea Balcanilor condus de o femeie, Nadejda Mihailova, dar aceasta desfasurare l-a determinat pe Ivan Kostov, prim-ministru intre 1997 si 2001, sa desprinda din trunchi o formatiune numita Democratii pentru o Bulgarie Puternica.
Dimensiunea clasei de mijloc profesionale este relevanta. In 1989, aceasta clasa era, in Bulgaria, mai numeroasa decat in Romania, pentru ca omo
