„Înainte”, adică pe vremea comuniştilor, ghinionul elevului, de exemplu la bacalaureat, ţinea, în primul rând, de dificultatea subiectelor, apoi de exigenţa supraveghetorilor şi de perfecţiunea copiuţelor, apoi de alţi factori externi şi... interni, inclusiv pisica neagră sau călcatul pe capacul de canal. Iată că în zilele noastre şi politica vrea loc de frunte pe lista cu „ghinioane”. Păi, nu este curat ghinion să se certe politicienii şi tu să dai din nou o probă unde avuseseşi şansa să faci ceva? Totuşi, uite că sănătatea şi recunoştinţa merg la ministrul Pricopie, care a decis să nu se reia nimic.

De când cu subiectele uşoare la matematică de la examenul de evaluare, s-a spus că Guvernanţii vor să arate că pe vremea lor promovabilitatea e mai mare (cu 10%), iar o cantitate deloc neglijabilă de părinţi, bunici, rude apropiate vor păstra recunoştinţă veşnică şi electorală celor ce au poruncit să fie subiectele accesibile şi pentru plozii lor. Şi bacalaureatul ar urma să „demonstreze” aceeaşi stare de lucruri, spun sursele.

Ingenios, plauzibil şi parşiv plan. Până la urmă, dacă scopul tău este doar acela de a „fenta” opinia publică şi de a obţine voturi, un asemenea „tertip şcolăresc” (cum ar fi spus profesorul meu de română) era chiar la mintea cocoşului. O analiză de imagine a problemelor din Educaţie pe vremea fostelor guvernări ar conduce la concluzia imediată că rezultatele proaste ale copiilor „dăunează grav sănătăţii” unui Executiv. Poate că minţile specialiştilor în comunicare politică şi ale diverşilor analişti în serviciul partidelor de la putere au găsit acest mod „genial” de a câştiga un capital electoral pentru clienţii lor, prin jonglarea cu subiectele de la examene şi fericirea copiilor şi liceenilor la vederea notelor mari. Ca să nu mai spunem că bacalaureaţii de azi vor fi mânuitorii de ştampile de vot de mâine, alături de părinţi şi