In Bucuresti, pentru a rezolva problemele de trafic, Primaria Capitalei construieste pasaje si drumuri costisitoare, o parte dintre ele incurajand automobilele sa tranziteze centrul orasului (Pasajul de peste bd. Barbu Vacarescu, Pasajul de la Piata Charles de Gaulle, Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus). Autoritatile din Stockholm, unul dintre cele mai civilizate orase ale lumii, pentru a reduce traficul, au pus inca din 2006 taxa pentru masinile care tranziteaza centrul, construiesc parcari "park&ride", dezvolta transportul in comun si construiesc piste pentru biciclete. Unde conduc masurile luate de cele doua capitale? In 2010 Stockholm-ul a fost desemnat de Comisia Europeana "European Green Capital". In acelasi an Bucurestiul s-a clasat pe pozitia a doua in topul celor mai poluate capitale europene.

Citeste in articol cum si-a rezolvat Stockholm-ul problemele de trafic si de ce a ajuns capitala verde.

Introducerea taxei de congestie

Sttockholm-ul are aproximativ 800.000 de locuitori, iar cu tot cu zona metropolitana aceasta cifra se ridica la circa doua milioane. Potrivit datelor furnizate de Agentia de Transport Suedeza, in oras si zona sa metropolitana sunt circa 800.000 de masini. Intrucat Stockholmul este amplasat pe insule, pentru tranzitarea centrulului soferii trebuie sa treaca peste mai multe poduri. In 2006, deoarece in aceste zone se formau ambutejaje care generau aglomerarea centrului, autoritatile au luat decizia de a introduce o taxa de acces in zona centrala - taxa de congestie. Aceasta taxa este platita de soferii care tranziteaza cu masina centrul orasului intre orele 6.30-18.30 si este diferentiata in functie de ora: de la 10 pana la 20 de coroane suedeze (20 de SEK - aproximativ 10 lei), insa nu poate depasi 60 SEK/vehicul/zi, indiferent de cate ori intra si iese vehiculul din zona centrala. La orele de varf taxa a