Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) nu reprezintă un atac contra libertăţilor cetăţenilor europeni, ci o protecţie pentru viaţa acestora, iar viziunea de coşmar prezentată de unii privind acest subiect nu are baze reale, a declarat miercuri, în Parlamentul European, comisarul european pentru comerţ, Karel de Gucht, citat de Agerpres.
''ACTA se referă la soluţionarea problemelor noastre economice în 2012 şi după aceea, iar în 2012 avem probleme economice reale pentru a căror soluţionare trebuie să luăm măsuri. ACTA este parte a acestei soluţii. Europa nu va trebui să facă nicio schimbare în actuala sa legislaţie pentru a se conforma ACTA. Aceasta înseamnă că nu vor fi schimbări de vreun fel în actuala balanţă de drepturi şi protecţii pentru cetăţenii europeni'', a spus De Gucht, într-o dezbatere a Comisiei de comerţ internaţional a PE, cea care este responsabilă cu elaborarea recomandării Parlamentului European în acest dosar.
ACTA a fost negociat între UE şi statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia. Odată ce acordul intră în vigoare, orice membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate adera. Există temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetăţenilor. Punerea în aplicare a acordului pe internet este văzută ca o ameninţare la viaţa privată şi drepturile omului. Negocierile au fost denunţate de grupuri ale societăţii civile ca fiind lipsite de transparenţă şi pentru că nu au inclus ţările în curs de dezvoltare.
Toate statele UE - cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei - plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA.
ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului European. Parlamentul European