Un bărbat victimă a unei execuţii comandate de maiorul Vasile Briceag, şeful Securităţii din Dej, considerat unul dintre cei mai mari criminali ai anilor ’50, a fost exhumat după 60 de ani.

La groapa improvizatăa lui Aurel Ionac, aflată la marginea unei păduri din satul Gâlgău, între Clujşi Sălaj, s-a adunat ieri multă lume, bătrâni şi autorităţi: la 60 de ani de laîmpuşcarea sa din ordinul maiorului de Securitate Vasile Briceag, şefulRegionalei Dej, bărbatul a fost exhumat pentru a fi înmormântat. Briceag,alături de alţi doi capi ai Securităţii din Ardeal, este considerat cel maiviolent şi temerar criminal al primilor ani de comunism în România, susţineistoricul clujean Gheorghe Petrov. în noaptea de 21 spre22 august 1950, Aurel Ionac a fost ridicat de acasă şi dus în afara localităţiiunde locuia de către trei securişti, Constantin Vieru, Dobondi Ludovic şiAugustin Tomşa, subalternii lui Vasile Briceag. El a fost împuşcat în pădure,apoi alţi trei localnici, printre care şi o rudă apropiată, au fost sculaţi dedimineaţă şi duşi cu forţa să sape o groapă, spunându-li-se că trebuie îngropatun câine. Oamenii au făcut o groapă rotundă, nu foarte adâncă, neştiind la ceva servi, însă apoi securiştii l-au aruncat grămadă în ea pe consăteanul lor,Ionac, cunoscut sub numele de “Aghiotantu’” după funcţia pe care a avut-o înarmata regală în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. “în dimineaţa aceeaam fost anunţaţi de săteni de ce s-a întâmplat. Seara îi dădusem tatălui meuultima cină. Noaptea a fost chemat afară, era aşteptat de o maşină”,rememorează, vizibil afectată, fiica lui Aurel Ionac, singura rudă apropiatăcare i-a mai rămas victimei regimului. Cu toate că Ionac era cunoscut în satpentru faptul că se dezicea de puterea nou instalată după august 1945 în ţară,el însuşi fiind victima epurării armatei realizată de comunişti în 1947, cândmii de ofiţeri români au fost