Noua cladire a Bibliotecii Nationale, care adaposteste si Ministerul Culturii si Patrimoniului National in ea, va fi inaugurata oficial pe 23 aprilie. Inainte de asta, insa, de mai bine de o saptamana cladirea a fost brand-uita, pe fatada dinspre Unirea, cu numele Samsung, ceea ce i-a facut pe multi trecatori sa se intrebe daca nu cumva acolo isi va deschide producatorul coreean de electronice vreun sediu de lux. Raspunsul e ambiguu si are accente de Radio Erevan. Ministerul s-a lasat greu induplecat sa raspunda la intrebarea simpla: cat a platit Samsung ca sa-si puna numele pe cea mai importanta investitie culturala a statului roman din ultimii 20 de ani? Ca e o colaborare, ca e o sponsorizare, ca e o Campanie de Responsabilitate Sociala a firmei coreene (!) ca am facut economie, ca nu numai noi, ci si alte capitale europene fac asta (!). Intr-un final mi s-a spus ca 300.000 de euro valoreaza acest botez al Bibliotecii Nationale, cu binecuvantarea Ministerului Culturii.

Un milion de euro economie la cladire

Cladirea a fost inceputa inainte de 89 si abandonata imediat dupa. Reabilitarea si finalizarea ei ar fi trebuit sa faca obiectul unui concurs de arhitectura, dar in loc de asta a facut obiectul disputei intre doua firme de constructii, sustinute de interese diverse din zona politica. In final a castigat Aedificia Carpati, care a avut pesemne sustinerea mai mare. A imbracat cladirea comunista in sticla si aluminiu si a incasat pentru asta 104 milioane de euro, bani imprumutati de Romania, in 2007, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Creditul a fost de 106,5 milioane de euro, bani suficienti pentru finalizarea constructiei, dar si pentru dotarea bibliotecii. Ba, s-a facut chiar o economie de 1,6 milioane de euro, dupa cum sustine Ministerul Culturii intr-un raspuns acordat www.dollo.ro (asta am precizat pentru aceia care vor prelu