In zeci de locuri din jurul nostru ticaie cite o mica bomba atomica. In Iasi exista aproape 300 de utilizatori de material radioactiv, de la cabinete stomatologice si institute de cercetare pina la SRI si Inspectoratul Judetean de Politie. Conform statisticilor, 900 de ieseni sint inclusi in categoria persoanelor expuse zilnic la radiatii. Alte citeva sute de ieseni ajung zilnic la policlinici sau spitale pentru o banala radiografie. "Radiatii intilnesti oriunde in jur. Solul, aerul, apa de la robinet, peretii locuintei, alimentele, toate emit radiatii. Practic, singura metoda prin care poti sa te feresti complet de radiatii este sa te inchizi intr-o incinta de plumb inchisa ermetic", spune Cezar Aanei, asistent in cadrul laboratorului de igiena radiatiilor ionizante din Inspectoratul de Sanatate Publica (ISP). Daca materialul radioactiv existent la ora actuala in Iasi ar fi transformat in uraniu si ar scapa de sub control, Iasul nu ar mai putea fi locuit timp de cinci-sase ani. In schimb, urmarile acestui accident ipotetic ar putea fi detectate timp de 700 milioane de ani. Ucigasul nevazut are o larga utilizare Cu tot riscul pe care il reprezinta radiatiile pentru sanatate, aproape ca nu exista domeniu in care sa nu se foloseasca materiale radioactive. Aparatele folosite in industrie pentru localizarea defectelor de sudura functioneaza cu iridiu, cobalt sau cesiu radioactiv. Aparatele Röntgen emit radiatii imediat ce sint puse in priza. Laboratoarele de cercetare utilizeaza in mod curent substante radioactive. Terapia cel mai des folosita in cazul cancerului se face cu surse de radiatii sub forma de strontiu, iridiu, cobalt sau aur radioactiv. In sterilizarea alimentelor sau a instrumentarului medical se folosesc de asemenea substante radioactive. Pentru cei care lucreaza la doi pasi de ucigasul nevazut, pastilele de substante radioactive sint aproape la fel de bana