Analiştii cred că uciderea unui fost consilier socialist din Ţara Bascilor ar putea influenţa decisiv electoratul. Pentru a zecea oară după căderea dictaturii de dreapta a lui Franco, Analiştii cred că uciderea unui fost consilier socialist din Ţara Bascilor ar putea influenţa decisiv electoratul.
Pentru a zecea oară după căderea dictaturii de dreapta a lui Franco, spaniolii au mers ieri la urne. Ei trebuie să aleagă 350 de deputaţi, 208 senatori şi un preşedinte al guvernului, trecându-se astfel la cea de-a IX-a legislatură spaniolă.
Anul acesta au luat startul la alegeri 1.130 de candidaţi pentru posturile de deputat şi 1.236 pentru cele de senator, cu 40% mai mulţi decât în alegerile din 2004. Rata de participare era de 40,49 la sută la ora 14.00 (15.00, ora României), practic similară celei din 2004 (41,02 la sută).
Alegerile din 2004 au fost marcate de o mobilizare puternică, la trei zile după atentatele islamiste de la Madrid, soldate cu 191 de morţi. Atunci, spre surprinderea generală, scrutinul a fost câştigat de Partidul Socialist (PSOE) al actualului premier Jose Luis Rodriguez Zapatero, la vremea respectivă lider al opoziţiei.
Şi scrutinul de ieri s-a desfăşurat la scurt timp după asasinarea unui fost responsabil local din Ţara Bascilor, într-un atentat atribuit separatiştilor basci din cadrul ETA. Conform ultimelor sondaje, Partidul Socialist (PSOE) al premierului Zapatero are un avans de circa patru puncte faţă de conservatorii din Partidul Popular (PP) al lui Mariano Rajoy.
760.000 de voturi prin corespondenţă
În acest an au votat prin corespondenţă 760.000 de persoane. Pentru a accede la acest tip de votare, doritorii trebuiau să solicite, între 15 ianuarie şi 28 februarie, la oficiile poştale, formularele necesare pentru votul prin corespondenţă. Între 18 februarie şi 2 martie, solicitanţii au primit l
