Anul trecut, tot prin iarnă, fără a fi singurul, am fost poate cel mai vehement contestatar al faimoaselor repartitoare de costuri montate pe caloriferul săracului pentru a-l convinge că plăteşte cât consumă.
Anul trecut, tot prin iarnă, fără a fi singurul, am fost poate cel mai vehement contestatar al faimoaselor repartitoare de costuri montate pe caloriferul săracului pentru a-l convinge că plăteşte cât consumă. Despre aceste mici drăcovenii tehnice băgate cu ordin de la guvern pe gâtul cetăţeanului, prietenul meu dintotdeauna şi colaboratorul nostru de azi, inginerul Lucian Cristian spune că “nici ăi de le-au inventat nu ştiu la ce folosesc”. Mulţi dintre cititori au fost alături de mine dar mult mai mulţi m-au înjurat şi m-au bălăcărit făcându-mă prost, retrograd, comunist, cârtitor, fascist, dobitoc şi alte alea. Ba mai mult, câteva voci... sobre m-au atenţionat s-o las mai moale cu subiectul, pentru că deranjez lumea. Din nefericire, am avut însă dreptate. Repartitoarele nu repartizează nimic altceva decât marea bulibăşeală creată în mod intenţionat pentru a încasa facturi astronomice pentru un confort iluzoriu. Prin blocurile în care îşi duce zilele românul unii închid complet robinetele, oprind agentul termic să treacă prin apartamentul lor. Bietul agent termic, neavând încotro, se bagă pe unde are şi el loc, supraîncălzind elemenţii omului ce vrea niţel confort termic. Unii deschid fereastra de prea cald, alţii dau drumul la aragazul din bucătărie ca să-şi poată da jos izmenele în baie. Producătorul şi distribuitorul de agent habar n-are de toate astea. El bagă mare, trimite facturi, acoperă pierderile din reţea, asigură câştigurile directorilor barosani şi, din timp în timp, calculat, măreşte preţul la gigacalorie.
Ce să mai zici de “geniul” inventiv al unora, care trag apă de la calorifer să se spele pe picioare, construiesc in
