Cele trei reduceri ale dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5% operate de BNR din noiembrie anul trecut şi injecţiile constante de lichiditate prin operaţiuni repo (lichiditate pentru bănci contra titluri de stat) fac parte dintr-un program de stimulare a creditării în lei, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu.
El contrazice afirmaţiile unor analişti care vorbesc despre "alterarea canalelor de transmitere" a deciziilor de politică monetară la nivelul dobânzilor la creditele pentru clienţii privaţi şi spune că de fapt BNR lucrează la "lărgirea" acestor canale, iar datele statistice vor începe să reflecte ieftiniri mai vizibile ale creditelor ca efect al deciziilor BNR. Banca centrală nu poate nega însă că unele bănci comerciale au scumpit creditele în lei chiar în ianuarie, după două scăderi succesive ale dobânzii-cheie. "Creditele nu sunt date de BNR, ci de băncile comerciale", spune Vasilescu încercând să diminueze responsabilitatea BNR.
În acelaşi timp, el admite că băncile "includ riscul în costul creditării". După cum arată mişcările unor bănci mari, o asemenea politică poate anihila rapid efectele reducerii dobânzii-cheie. Nici măcar banca de stat CEC nu se hotărăşte să lanseze o adevărată ofensivă a ofertelor de credite în lei, în timp ce băncile străine se mulţumesc doar să afirme că a venit momentul creditului în lei.
Cele trei reduceri ale dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5% operate de BNR din noiembrie anul trecut şi injecţiile constante de lichiditate prin operaţiuni repo (lichiditate pentru bănci contra titluri de stat) fac parte dintr-un program de stimulare a creditării în lei, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu.
El contrazice afirmaţiile unor analişti care vorbesc despre "alterarea canalelor de transmitere" a deciziilor de politică monetară la nivelul dobânzilor
