Dupa ce s-a dezvoltat natural, libera de reglementari serioase, crescand de zece ori in sapte ani, piata de leasing a intrat in vizorul BNR. Impreuna cu Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Dupa ce s-a dezvoltat natural, libera de reglementari serioase, crescand de zece ori in sapte ani, piata de leasing a intrat in vizorul BNR. Impreuna cu Ministerul Finantelor, Banca Nationala a elaborat un proiect de lege pentru institutiile nebancare, o lege-cadru care se aplica atat casei de amanet din coltul blocului, cat si companiilor de leasing cu cifra de afaceri de milioane de euro. Dupa cum se arata in expunerea de motive privind reglementarea IFN-urilor, s-a manifestat ,din ce in ce mai puternic, in ultima perioada, migrarea activitatii de creditare din sistemul reglementat in cel nereglementat". Cu alte cuvinte, operatorii au folosit principiul "unde nu este reglementat, este permis". Asa ca inasprirea regulilor de creditare prin banci si incercarile de domolire a consumului bazat pe importuri nu au avut mare efect, deoarece s-a creat piata si oportunitati pentru societatile de leasing, fondurile de garantare, societatile de credit ipotecar sau societatile comerciale care practica vanzarea de bunuri de larg consum cu plata in rate.
Marul discordiei: capitalul social
Intre timp, nici companiile de leasing n-au stat cu mana in san, si au promovat o lege a leasingului care le convine, care a trecut de Camera Deputatior si urmeaza sa fie analizata la Senat. Ca noutate, legea introduce obligativitatea auditarii situatiilor financiare anuale. Legea leasingului vine deja in contradictie cu proiectul BNR pentru IFN-uri in cel putin doua probleme: nivelul capitalului social si obiectul de activitate. In legea leasingului, nivelul capitalului social este stabilit la 100.000 de euro, in timp ce BNR propune un nivel minim al capitalului social dublu, de 200.000
