Începând cu anul 2004, la data de 9 octombrie România comemorează, la nivel naţional, Ziua Holocaustului. Marcarea acestui moment reprezintă doar unul dintre eforturile societăţii româneşti de a menţine vie memoria victimelor Holocaustului şi de a preveni, prin asumarea lucidă a rănilor trecutului şi educarea tinerei generaţii în spiritul înţelegerii si respectului faţă de celălalt, reeditarea crimelor şi persecuţiilor animate de ură şi intoleranţă. Cu prilejul comemorării din acest an, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat că „asumându-şi partea de responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat acum o jumătate de veac, autorităţile române doresc să aducă un respectuos omagiu tuturor celor care au suferit de pe urma politicilor discriminatorii, antisemite şi rasiste. Cu riscul, atât de costisitor, de a ne face să uităm că drepturile omului sunt indivizibile, că ura îndreptată împotriva unui grup de oameni pe care o ideologie bolnavă i-a decretat vinovaţi nu pentru ceea ce au făcut, ci pentru ceea ce sunt, se poate îndrepta în cele din urmă împotriva oricui, iar cercul se poate închide chiar asupra noastră înşine. Pentru ca astfel de crime inimaginabile să nu se mai repete niciodată, trebuie să facem front comun împotriva oricăror manifestări de intoleranţă pe criterii rasiale, etnice, religioase sau altele. Suntem îngrijoraţi de reapariţia, în unele părţi ale societăţii, la noi şi chiar în ţări europene, a unor manifestări sau atitudini rasiste, anti-semite, xenofobe, negaţioniste. Nu trebuie să aşteptăm ca numărul victimelor intoleranţei să atingă proporţii de masă pentru a reacţiona. Istoria are o funcţie pedagogică şi morală totodată, iar educaţia joacă un rol primordial în transmiterea acestui mesaj. Cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor şi a culturii grupurilor de populaţie care trăiesc alături de noi este primul pas spre înţelegerea şi respect