Cititorii Evz au tratat cu mult interes rubrica „Amintiri din Epoca de Aur”. Deja am primit la redacţie mai multe corespondenţe cu amintiri interesante dar şi cutremurătoare (mai ales pentru cei tineri). Ne-a surprins faptul că două dintre ele, chiar primele, aveau aceeaşi temă: cartela de pâine.
Fără să ştie unul de celălalt, Răzvan Dragomir din Sibiu şi Constantin Ţăpuş din Târgu Jiu au abordat acest subiect, dar în mod diferit. Răzvan Dragomir ne-a povestit cum cumpăra pâine în copilărie, iar Constantin Ţăpuş ne-a trimis chiar cartela sa de pâine. El ne-a mai expediat şi prima pagină din dosarul de securitate, în care era urmărit.
Aceşti doi cititori ne-au amintit că în perioada respectivă hrana era o problemă. Iată, pâinea, un aliment de bază, se putea cumpăra doar cu cartelă şi nici atunci nu erai sigur că poţi să prinzi. Pentru că, după o lungă coadă, marfa se termina chiar în faţa ta. Dar dacă prindeai, mâncai mai puţin, sau aveai o relaţie şi puteai cumpăra mai multe pâini, eventual pentru rudele de la ţară, unde nu se găsea de loc, riscai să fi controlat, întrebat şi tras la răspundere. Era interzis să deţii mai multe pâini.
O mare parte dintre alimente se dădeau cu cartelă: zahărul, uleiul, făina şi o cantitate limitată de ouă. Carne sau salam de 64 nu găseai decât pe sub mână. Alimentarele “stăteau” goale. Pe rafturi erau doar unele conserve din peşte şi sare.
La casele de comenzi, din marile oraşe, dar în special din Bucureşti, se găseau de toate, dar accesul acolo era limitat. La un moment dat s-au pus în vânzare produse alimentare şi la SHOPURI, adică în magazinele de unde puteai cumpăra numai cu valută.
Probabil că fiecare dintre alimentele de bază vor constitui (cu sprijinul cititorilor noştri) subiecte de articole. Alături de cafea, apă minerală, piper, muştar, unt, vom primi corespondenţe despre mazăre, fasole, suc de roşii
