George Stoean este băieţelul de 13 ani despre care am scris acum mai bine de trei luni, în cadrul campaniei “Ajută copiii!”. Suferind de rabdomiosarcom, o maladie ce “se înfruptă” din picioarele bolnavului, George e ţintuit în scaunul cu rotile de aproape 5 ani. Cu privirea de arhanghel rănit, aşteaptă încă un semn luminos de ajutor din partea oamenilor buni. George Stoean este băieţelul de 13 ani despre care am scris acum mai bine de trei luni, în cadrul campaniei “Ajută copiii!”. Suferind de rabdomiosarcom, o maladie ce “se înfruptă” din picioarele bolnavului, George e ţintuit în scaunul cu rotile de aproape 5 ani. Cu privirea de arhanghel rănit, aşteaptă încă un semn luminos de ajutor din partea oamenilor buni.

Când l-am întâlnit prima oară, la Institutul Oncologic din Bucureşti, George Stoean părea un porumbel cu aripile zdrobite, dar cu zâmbet încă luminos pe chip. Parcă îşi acceptă destinul crunt, cu maturitatea unui om ce a aflat adevărata înţelepciune a vieţii. Acum 5 ani, în trupul lui s-a declanşat o boală cumplită, rabdomiosarcom, o maladie canceroasă care se fixează în membrele inferioare, dar care dă şi alte complicaţii, băiatul având şi metastaze pulmonare. Trecut printr-o operaţie, George petrece mult timp prin spital, făcând necesarele cure de citostatice. Familia nevoiaşă din care provine face tot ce poate pentru el, dar resursele financiare sunt mai mult decât modeste.

Refugiul zilnic al băiatului e un laptop, la care se joacă ori intră în universurile fascinante pe care doar internetul le poate aduce aproape.

A întrerupt şcoala, din cauză că nu s-au găsit soluţii pentru ca profesorii de acolo, din comuna Şerbăneşti, Argeş, să vină să-i predea la domiciliu. Dar dorinţa de a cunoaşte nu s-a stins în mintea lui George.

Are însă nevoie de multe, zi de zi, lună de lună, necesităţi care costă bani. Acum, băiatul este acasă, dar period