Face parte din generatia tanara de folkisti si spune ca "nu e un om rau". Dimpotriva, se poate mandri cu doua "coronite" in cadrul Festivalului Om Bun: premiul "Anda Calugareanu" in '98 si trofeul "Om bun" in '99. Alina Manole s-a aflat in redactia HotNews.ro si a discutat cu cititorii HotNews.ro despre folk-ul de astazi si despre "monstrii sacri" ai acestui gen.
Piesele ei vorbesc despre practica iubirii, despre amante si divorturi, despre indragostiti teribili care impart luna si se ascund de sirene, despre greieri, carabusi si alte vietati simpatice, despre lumina dupa-amiezelor si ploile inimii. In concerte obisnuieste sa vorbeasca despre iubiri asa si-asa, cu umor si duiosie, fara incrancenare, cu zambet in coltul gurii.
Pe 28 martie isi va lansa primul album, intitulat Luna Patrata, la teatrul Ion Creanga din Capitala.
Intalnirea online cu cititorii a fost urmata de un interviu inregistrat in studioul HotNews.ro.
Asculta interviul
Descarca emisiunea in format MP3
Fragmente din interviu
La mine folkul a venit destul de devreme. Am ascultat mult ceea ce insemna banda magnetica pe vremea mea, in familia mea se asculta muzica folk, se si canta. Cantam impreuna cu mama mea si m-a invatat ce inseamna sa cant pe alta voce decat cea principala. A fost un parcurs oarecum firesc. Am invatat sa cant la chitara. La Om Bun am ajuns odata cu venirea mea in Bucuresti ca student. De la trofeul Om Bun au trecut 10 ani, in care o perioada m-am lasat de muzica si m-am concentrat mai mult pe aspectele de asfalt ale vietii mele. Adica trebuia sa-mi invat meseria, trebuia sa lucrez. Si slava domnului c-am facut-o. Revenirea in muzica s-a intamplat in 2006. Mi-am dat seama ca, dincolo ce realizam eu profesional, trebuia sa nu-mi neglijez jumatatea mea artistica.Se asculta folk la mine in c
