USL, FIDESZ, partidul de dreapta aflat la guvernare în Ungaria, şi Jobbik, extremiştii care au strâns aproape 17 la sută la alegerile parlamentare din 2010, sunt formaţiunile cele mai avantajate de războiul declaraţiilor dintre Bucureşti şi Budapesta.

Premierul ungar a vorbit la sfârşitul săptămânii trecute despre „o situaţie nouă" în ceea ce priveşte „cauza maghiară", avertizând că întregul continent trebuie să fie atent „ca nu cumva aici, în Europa Centrală, să intervină brusc o întorsătură în direcţia ostilităţilor naţionale".

Nemulţumirile guvernului ungar despre care au vorbit ultimele zile mai mulţi lideri de la Budapesta, în frunte cu premierul Victor Orban, ţin de deciziile recente ale noii puteri de la Bucureşti: promisiunea USL de desfiinţare a liniei de învă-ţământ în limba maghiară de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş şi promovarea votului uninominal, printr-o lege care a trecut deja de Senat şi care va duce la subreprezentarea comunităţii maghiare.

Schimbarea strategiei României faţă de maghiarii din Transilvania ar putea pune punct reconcilierii româno-ungare din ultimii ani, sugerează Nemeth Zsolt, secretar de stat la Ministerul de Externe de la Budapesta.

Diplomatul ungar consideră că succesul relaţiilor bilaterale s-a bazat pe „respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi respectarea drepturilor dobândite ale maghiarilor din Transilvania", lăsând să se înţeleagă că între România şi Ungaria lucrurile vor deveni mai complicate.

USL şi cartea naţionalismului

Întotdeauna în perioadele guvernărilor PSD relaţiile cu Ungaria sunt mai reci, iar drepturile maghiarilor sunt puse sub semnul întrebării.

Spre deosebire de socialiştii şi liberalii europeni, care militează pentru lărgirea drepturilor celor aflaţi în minoritate, cei români mizează mai degrabă pe naţionalism decât pe t