Timp de o săptămână, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a organizat o serie de dezbateri publice cu localnicii din Nordul judeţului, cea mai săracă zonă din judeţul Braşov. Localnicii din cele 12 comune şi din oraşul Rupea au căutat soluţii pentru a transforma această cenuşăreasă într-o zonă cu nivel de viaţă decent

Zona de Nord a judeţului Braşov poate fi considerată o cenuşăreasă, în comparaţie cu alte zone precum cele din Sud (Bran-Moieciu) sau din Est. Aici criza nu a venit din 2008, iar pentru a creşte nivelul de trai al localnicilor şi dezvoltarea economică a Nordului, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Başov (ADDJB) încearcă să găsească soluţii pe termen lung. De săptămâna trecută şi până luni, în cadrul proiectului „Demararea acţiunilor pentru dezvoltarea locală în zona de Nord-Est a judeţului Braşov”, reprezentanţii agenţiei au programat mai multe întâlniri cu localnicii, pentru a vedea cum întrevăd ei „înflorirea” zonei de Nord.

Fructe de pădure şi miere pentru export

Dezbaterile au început marţi, 1 iunie, la Apaţa, prezenţi fiind localnici din Apaţa, Măieruş, Ormeniş şi Augustin. Miercuri, echipa ADDJB s-a deplasat la la Rupea, pentru a sta de vorbă cu localnici din Rupea, Hoghiz, Homorod, Ticuş, Racoş şi Caţa. Joi a fost rândul localnicilor din Buneşti să-şi spună păsurile şi să identifice soluţii, iar luni, la Ungra, va avea loc o întâlnire cu sătenii din din Ungra şi Jibert. „În zonă sunt multe resurse naturale şi antropice: peste 50 % din suprafaţă e acoperită de arii Natura 2000, în localităţi există 155 de monumente istorice de importanţă naţională şi locală. Sunt foarte multe ansambluri evanghelice fortificate, situri arheologice, fragmente de ziduri fortificate, ansambluri rurale de case emblematice pentru cultura locală. Cu toate astea, zona rămâne una dintre cele mai sărace ale judeţului Braşov, şi asta pentru