Frigul prematur şi temperaturile cu minus din aceste zile seamănă frapant cu îngheţul economiei din ultimele luni. Salariile şi câştigurile din dobânzi, corectate cu inflaţia, dar şi profiturile, corectate cu preţurile de producţie, se îndreaptă vertiginos către minus, adică spre teritoriul real-negativ.
Tot mai mult din ceea ce numim economia românească devine, încet-încet, un teritoriu real-negativ. Asta după cinci ani de criză în care de fapt ne-am întors de unde am plecat, fiind însă mai săraci şi mai îndatoraţi.
De la debutul crizei, economia României n-a avut niciun trimestru cu avans sau regres mai mare de +/-1%, cu tot potenţialul său de +4%. Acum, în 2013, bruma de creştere acumulată în prima jumătate tinde să se transforme în scădere.
Consumul, spre exemplu, reflectat în cifrele de afaceri ale comercianţilor de alimente, carburanţi şi mărfuri nealimentare, a coborât în primele opt luni, pe fondul erodării puterii de cumpărare a populaţiei.
Salariile cresc greu, acolo unde cresc, dar puţinul câştigat este topit de creşterea costurilor vieţii, costuri care abia acum încep să urce cu adevărat. Numai uitându-ne la preţurile gigacaloriei, gazelor, energiei, lemnelor şi altor combustibili, anunţate deja pentru această iarnă, ajungem la concluzia că tot ce am câştigat în lunile mai bune vom pierde cât de curând. De frica monştrilor de pe teritoriul real-negativ al veniturilor, mulţi români aleg să nu-şi încingă deocamdată sobele şi caloriferele, chiar dacă frigul a venit deja.
Băncile, la rândul lor, oferă bonusuri tot mai mici la depozite, trăgându-ne şi banii puşi deoparte pentru zile negre în teritoriul real-negativ. Media generală de 3,5% a dobânzilor oferite pentru economiile depuse în lei concurează deja cu inflaţia, astfel că la termenul scadent am putea să avem cel mult aceeaşi putere de cumpărare a sumei economisite pe care o
