Noile autorităţi egiptene par să fi revenit, duminică, asupra alegerii lui Mohammed ElBaradei pentru funcţia de premier, pentru a nu se îndepărta de salafişti, într-un moment în care susţinătorii şi opozanţii preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi se mobilizau în stradă.
Alegerea lui ElBaradei, anunţată sâmbătă seara de agenţia oficială Mena şi mai multe surse politice şi militare, s-a lovit în cele din urmă de rezervele partidului salafist al-Nour, partener islamist al unei coaliţii formate în principal din mişcări laice.
În cursul serii, presa a fost convocată la preşedinţie, în aşteptarea acestui anunţ, dar preşedintele interimar Adly Mansour, numit de militari după destituirea lui Morsi, miercuri, a sfârşit prin a transmite că el nu a luat o decizie, deşi alegerea lui ElBaradei pare "cea mai logică".
Fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2005, ElBaradei, în vârstă de 71 de ani, a fost ales de opoziţie să fie "vocea" sa în procesul de tranziţie.
Nominalizarea sa la conducerea Guvernului ar aduce tranziţiei, conform unei "foi de parcurs" elaborate de armată, garanţia unei personalităţi internaţionale recunoscute, cu convingeri democratice ferme.
Ea riscă, în schimb, să deranjeze islamiştii din toate taberele, fie că sunt în favoarea sau împotriva lui Morsi.
"ElBaradei este o personalitate tehnocrată, care nu este în măsură să pună capăt clivajului din stradă", a declarat pentru AFP un oficial din cadrul al-Nour, Nader Baqqar. "Nu se poate vorbi de reconciliere naţională şi apoi să-l numeşti premier pe cel mai virulent opozant al lui Morsi", a adăugat el.
Un apropiat al lui ElBaradei a mărturisit că o astfel de nominalizare ar putea să "împingă salafiştii în braţele" Fraţilor Musulmani, în timp ce aceştia din urmă continuă disputa cu arm
