Limba rusă a intrat, după 17 ani de la Revoluţie, în programa şcolară. Mult mai interesant este că această materie a fost cerută de către elevii Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”. Cursurile de limba rusă se desfăşoară fără catalog, pentru că este o materie extracuriculară, iar elevii au venit de bună voie şi nesiliţi de nimeni. Sunt 30 la număr, plus o profesoară care se aşează şi ea cuminte în bancă, ca o elevă. Orele sunt ţinute de un reputat profesor universitar, dr. Dimitrie Cazacu. Deşi este octogenar, vorbeşte la fel ca în tinereţe această limbă. Nici măcar nu a vrut să fie plătit, întrucât pasiunea pe care o resimte e suficientă. „Am deprins dragostea pentru literatura rusă de la tatăl meu, şi el şagunist”, ne-a spus Cazacu, arătând că învăţarea limbii ruse este deosebit de utilă în carieră, mai ales că acum marile concerne din Nord, precum Lukoil, caută să se extindă pe piaţa românească, dar nu găsesc personal care să vorbească pe limba lor.

Mai întâi învaţă să scrie, apoi să citească

Elevii nu au început încă să scrie, ci doar să vorbească. Ora semăna cu oricare alta de la... clasa I. Dimitrie Cazacu spune un cuvânt, sau mai multe, iar copiii repetă în cor. „Spasiba”, „niet”, „haraşo”, sunt doar câteva dintre cuvinte. Elevii sunt bucuroşi că au de la cine să înveţe şi pot să „recite” deja câte o propoziţie de genul: „dă-mi te rog nişte ceai”. Unii chiar cred că îi va ajuta în carieră, alţii vor să-l citească pe Dostoievski „pe limba lui”.

Nu este o iniţiativă comunistă

Cu toate că în zilele noastre Rusia nu mai reprezintă mai nimic pentru români, trecutul nu poate fi şters cu buretele. Limba rusă era înainte obligatorie şi fiecare elev era nevoit să o înveţe, fie că dorea, fie că nu. În ciuda profunzimii sale, ea a rămas cu stigmatul politic al acelei vremuri, fiind cunoscută mai degrabă ca limba socialistă decât ca