Guvernele europene, deci şi cel român, vor avea în viito­rul nu foarte îndepărtat competenţe din ce în ce mai mici în materie de regle­mentări în domeniul economic, deci şi o marjă de manevră din ce în ce mai redusă. Bugetele naţionale vor fi avizate de Bruxelles. Parlamentul va trebui să ţină seamă de aceste opinii. Şefii de state îşi vor asuma angajamente punctuale pe domeniul economic. Iar apariţia unui guvern al Uniunii Europene, în adevăratul sens al cuvântului, care să gestioneze politica economică şi fiscală este inevitabilă, susţine Leonard Orban (48 de ani), consilier al preşe­dintelui Traian Bă­sescu, fost comisar euro­­pean - primul din partea României.

Când, în urmă cu un an, Orban a venit la Cotroceni în poziţia de consilier acest lucru a constituit o mică sur­priză. Pentru că era şi este fratele unui lider liberal, Ludovic Orban, şi a fost trimis la Bruxelles în poziţia de comisar european de guvernul liberalului Călin Popescu-Tări­ceanu. Iar liberalii erau şi atunci ca şi acum la cuţite cu preşedintele Băsescu. Acum fostul comisar, care ţine însă să fie socotit un tehno­crat independent de partide, este unul dintre susţinătorii puternici ai poziţiilor preşedintelui, cel puţin în materie de politici europene pe care le şi influenţează.

Într-un interviu pentru ZF el justifică anunţul intempestiv al preşedintelui anume că România a aderat la "Pactul Euro plus", adăugând, în mod cu totul nou, că adoptarea documentului "este un prim pas spre un guvern european". În contextul în care în mod surprinzător şi fără o dezbatere publică prealabilă preşedintele a anunţat aderarea României la "Pactul euro plus" - o înţelegere prin care statele UE (pactul era destinat iniţial ţărilor din zona euro) se obligă să-şi calibreze cheltuielile şi să-şi reducă deficitele - consilierul prezi­denţial susţine că această aderare care ar putea părea pripită era nec