În Sâmbăta Mare a Paştelui, creştinii ortodocşi asistă la o minune: divinitatea le dăruieşte Lumina Sfântă. Cel puţin aceasta este povestea de peste un mileniu. Cât de adevărat este însă acest miracol? Poate fi explicat de ştiinţă?
Ritualul din sâmbăta de dinaintea Paştelui presupune că Patriarhul Ortodox al Ierusalimului intră în Sfântul Mormânt, unde apare focul sfânt care aprinde vata întinsă pe lespede. Patriarhul adună vata cu mâna, o pune în două cupe de aur cu găuri iese în Capela Îngerului, prima încăpere din Sfântul Mormânt. Aici sunt aprinse două buchete a câte 33 de lumânări.
Iese apoi din biserică şi le arată credincioşilor adunaţi în faţa acesteia minunea. Minunea care nu este lipsită de contestaţii. Acest moment este considerat de către ortodocşi drept cel mai important dintr-un an şi a fost menţionat sporadic în câteva scrieri înainte de 1.106 şi de atunci a fost documentat sistematic. În legătură cu acelaşi foc sfânt există mitul că în primele 33 de minute de când este aprins nu arde faţa sau părul oamenilor.
De ce ar fi fals miracolul?
Ar fi fals pentru că este vorba de banii pe care nu i-ar mai aduce dacă n-ar fi crezut drept real de către oamenii adunaţi acolo. Încă de pe vremea când Ierusalimul se afla sub conducerea musulmanilor a existat o doză serioasă de scepticism asupra acestui fenomen, însă acesta era tolerat pentru că pelerinii care călătoreau special pentru a fi martori la moment aduceau venituri consistente, scrie Descoperă.
Când Ierusalimul a fost cucerit de cruciaţi, aceştia au izgonit preoţii bisericii ortodoxe şi aveau să descopere că au luat miracolul cu ei. Mai precis, focul sfânt a refuzat să se mai arate. Absenţa pelerinilor şi a taxelor plătite de aceştia l-au convins pe regele Baudouin să le permită preoţilor ortodocşi să revină în Biserica Sfântului Mormânt, însă întâmplarea a amplificat scepticis
