Când opţiunile ne copleşesc, încercăm să le ierarhizăm, dacă avem de luat o decizie crucială, sau alegem „nimicurile“ după primul impuls. Oricât de inspirată ar fi, o alegere ne face măcar puţin nefericiţi. Oamenii iau decizii pe baza unor motive de natură emoţională, arată psihoterapeuţii. Când vorbim de hotărâri vitale, de cele mai multe ori alegem familiarul.
De când s-a aşezat la casa ei şi a cumpărat în rate o maşină de spălat automată, Sofia (32 de ani) a încercat mai multe variante de detergenţi. „Cu maşinuţa asta am trecut în ultimii ani prin «perioada Omo», prin «epoca Persil», iar acum am ajuns la Ariel şi Vanish. Mă opresc la raftul cu detergenţi din supermarket, dar nu mai stau să mă uit, să caut - aş pierde minute bune, pentru că sunt zeci de tipuri: pentru haine colorate, pentru haine albe, pentru ţesături din lână, pentru mătase, spălare la 90 de grade, la 30 de grade... Iau ce am testat deja şi nu m-a dezamăgit", explică Sofia. Multe dintre colegele ei de serviciu, mai ales cele mai tinere decât ea, încearcă „entuziast" tot ce apare nou pe piaţă - fie că e vorba de un produs de curăţat, de o pastă de dinţi sau de o vopsea de păr.
Dăm cu banul sau calculăm la rece?
Alegerile Sofiei urmează cam acelaşi algoritm şi când vine vorba de haine: de câţiva ani nu-şi mai cumpără decât lucrurile strict necesare şi doar cel mult „un moft, două" pe lună. Din cauza ofertei copleşitoare, îşi caută modelele mai întâi pe internet şi se duce ţintă la magazinul în care ştie că le găseşte. „Dacă mă întrebai acum câţiva ani, ţi-aş fi povestit cum pierdeam şi două-trei ore într-un magazin pentru a proba 20 de perechi de blugi, oboseam, dar nu cumpăram nici măcar una. Pur şi simplu nu mă puteam decide. Mama mă lua mereu la mişto - deh, pe vremea ei toate hainele erau «uniformă», aşa că nu era o problemă să alegi!"
Destinaţiile de vacanţă, alte nenumă
