Lumea muzicală bucureşteană a trăit la sfârşit de stagiune un eveniment deosebit: pe podiumurile Ateneului şi Studioului „Jora" de la Radiodifuziune a revenit pentru a treia oară dirijorul Christian Badea. Plecat în urmă cu 40 de ani din ţară, el s-a impus pe marile scene de concert şi operă ale lumii ca un muzician de prestigiu, carismatic, elegant, un adevărat aristocrat al baghetei, cu un simţ al echilibrului şi al perfecţionismului în muzică, făcând astfel cinste şcolii artistice româneşti.
- Stimate maestre, să ne întoarcem în timp pentru a puncta circumstanţele care au favorizat plecarea dumneavoastră din ţară în urmă cu 40 de ani, în anul 1970, când vi s-a oferit o bursă la Bruxelles.
- Mi-am făcut studiile la Liceul
de muzică şi apoi la Conservatorul „C. Porumbescu", unde am studiat vioara cu Ştefan Gheorghiu. La Bruxelles m-am specializat şi în tehnica dirijatului. Am primit apoi o altă bursă la Juilliard School of Music de la New York, unde am continuat pregătirea. Ajuns în America, mi-am dat seama că ar fi periculos să mă întorc în acel moment în ţară pentru că sigur n-aş mai fi plecat niciodată. În acest context, mi-am alcătuit o familie şi am intrat pe un traiect normal al unei cariere pe care mi-am construit-o pas cu pas.
- Pe lângă cursurile de dirijat de la Bruxelles si apoi cele de la Mozarteum din Salzburg, făcute cu Karajan, aţi avut şansa, la Juilliard School, să studiaţi cu Leonard Bernstein. V-au marcat aceste lecţii si ce părere aveţi de cele două maniere de dirijat?
- Cu siguranţă că am învăţat enorm de la cei doi dirijori care, fiecare, în felul său, avea un anumit mod de a conduce orchestra, dar niciodată nu mi-am propus să imit pe cineva. Am rămas mereu eu, Christian Badea, cu un bagaj de cunoştinţe primite din România, cu ceea ce învăţasem acolo, dar cu modul meu personal de a
