Despre pasiunea pe care o are pentru acele autovehicule mici pe patru roţi - ATV, Robert spune că a căpătat-o pe când avea doar 10 ani şi mergea, iarna, cu părinţii în vacanţe la munte.

Pe atunci îi plăcea foarte tare să schieze. Îi place şi acum, dar şi mai mult îi place o plimbare cu ATV-ul. „De câte ori mergeam la munte nu ratam ocazia de a închiria un ATV, împreună cu tata. Pe atunci nu aveam permisul de conducere. Mergeam cu el pe munte vreo 2 - 3 ore de ne intra frigul în oase, dar merita: eram fascinat“, povesteşte Robert.

Sprijinit de tatăl lui

Mai tarziu, spune el, când avea vreo 12 ani, nu mai avea răbdare să fie însoţit pretutindeni de tatăl său, aşa că l-a rugat pe acesta să îi facă „un cadou“. „L-am rugat pe tata să-mi cumpere un scuter electric, cu care să mă plimb numai în spatele blocului. În acelaşi timp, mă dăduse şi la karting, la Clubul Elevilor. Aveam kartul meu personal şi m-am dedicat acestui sport vreo doi ani, după care m-am plictisit. Într-un an, de ziua mea, m-am trezit cu un cadou superb pentru vârsta aceea: un ATV cu motor mai mic pe care l-am învăţat perfect în doi ani. I-am făcut destule modificări, dar urma să mă plictisesc şi de el, în scurt timp“, mai spune Robert.

Prieteni cu pasiuni comune

A avut dreptate. A vrut ceva mai puternic, în ciuda modificărilor pe care le făcuse la ATV-ul vechi. „Am învăţat pentru şcoala de şoferi, iar tata a apreciat că am reuşit la examentul pentru permis din prima încercare şi m-a lăsat să aleg ATV-ul perfect pentru mine. Este cel pe care îl deţin şi acum“, mărturiseşte Robert. Este vehiculul de care avea nevoie pentru a-şi însoţi gaşca de prieteni în drumeţiile de la Cheile Dobrogei, Vadu, Corbu, Pădurea Basarabi. Sunt locurile unde pot fi găsiţi în timpul liber. Pe lângă satisfacerea propriei pasiuni, Robert se antrenează pentru concursul de profil care va avea loc în lu