După sancţiunile repetate, primite anul trecut şi la începutul acestui an, pentru proiectul „NetCity”, edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a găsit modalitatea prin care să scape atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de ochiul vigilent al Comisiei Europene. Sursa: Vlad Stanescu
Concret, primarul general a emis o dispoziţie în care precizează că operatorii de comunicaţii (firme de televiziune prin cablu, internet, telefon), care nu vor să-şi îngroape cablurile de pe stâlpi în reţeaua de fibră optică subterană administrată de compania UTI, vor avea la dispoziţie „o fâşie de 40 de centimetri, pe trotuar, în care să-şi construiască propria reţea subterană”. În plus, „fâşia se va pune la dispoziţia cabliştilor doar în zonele agreate de municipalitate”.
Specialiştii consideră însă că dispoziţia lui Oprescu nu poate fi aplicată. „A făcut asta doar pentru a-i face pe unii - cum ar fi, spre exemplu, Consiliul Concurenţei - să creadă că nu este monopol. Este imposibil să creezi o reţea de fibră optică pe o fâşie cu o lăţime de 40 de centimetri”, susţine preşedintele Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu, Radu Petric. În replică, primăria insistă că acesta este spaţiul maxim pe care-l poate acorda.
CONTRACTE CU PRIMĂRIA
Urdăreanu, client fidel
Reţeaua NetCity (reţea subterană de fibră optică pentru comunicaţii) va fi construită de UTI System, firma omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, în baza unui contract de concesiune, valabil 49 de ani. Urdăreanu, care are mai multe contracte în derulare cu primăria (sistemul de taxare din RATB şi cel de monitorizare a traficului în Bucureşti), ar putea câştiga anual din exploatarea reţelei peste 35 de milioane de euro.
