Începutul sfârşitului? Cine a pierdut lupta pentru supremaţia spaţială: America sau Rusia? Care este bilanţul erei spaţiale?
Un milion de oameni au venit vineri, 8 iulie 2011, la Cape Canaveral, să vadă ultima lansare a navetei Atlantis, misiune ce va dura 12 zile şi va încheia programul de navete spaţiale NASA. La revenirea pe Pământ, Atlantis nu va mai fi decât obiect de muzeu, ca şi suratele ei Discovery şi Endeavour.
Finalul programului de navete lasă un viitor incert pentru NASA, mai ales în domeniul explorării spaţiului prin zboruri cu astronauţi la bord. Doar luna acesta Agenţia a concediat 7.000 de angajaţi care lucrau în programul de navete spaţiale. Cauza? Nu mai sunt bani. Costurile pentru cercetarea spaţială au fost şi sunt imense.
În 2009, NASA estima costul total al programului Apollo care a dus primul echipaj uman pe Lună la 170 miliarde dolari. Construcţia şi întreţinerea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) au costat 100 miliarde. În cei 30 de ani de derulare, programul de navete spaţiale a cheltuit peste 200 de miliarde. Numai costul unei singure misiuni se ridică la un miliard şi jumătate de dolari.
Nici ruşii nu stau mai bine. Costurile cursei pentru Lună au constitui una dintre cauzele prăbuşirii URSS. Deşi americanii depind de acum înainte de navele spaţiale Soyuz pentru a ajunge la ISS, şi ruşii au probleme, din lipsă de bani. În plus, după căderea Uniunii Sovietice, Baikonur a rămas în proprietatea Kazahstanului, ceea ce a dus la vandalizarea şi jefuirea cosmodromului, culminând cu distrugerea navei Buran prin prăbuşirea hangarului care o adăpostea.
S-ar putea să asistăm la sfârşitul celei mai strălucite epoci din istoria omenirii prin consensul principalilor rivali, din lipsa finanţării de la buget. Deocamdată însă, marile puteri încă susţin cercetarea spaţială. Administraţia Obama şi NASA au iniţiat anul