Programul de iarna "trenurile zapezii", lansat de CFR Calatori SA la jumatatea lunii decembrie a anului trecut, practica devenita traditionala in ultimii ani, s-a dorit a veni in sprijinul iubitorilor sporturilor de iarna care intentioneaza sa calatoreasca mai repede si mai comod spre si dinspre munte. In dorinta de a capta interesul a cat mai multi schiori pentru rutele feroviare, profitand si de faptul ca traficul auto catre statiunile montane este in general supraaglomerat, reprezentantii CFR au tiparit pliante cu detalii despre caracteristicile partiilor din statiunile pe care le strabat mai sus-amintitele trenuri. Pliante ce se pot gasi in gari, la casele de bilete si, evident, in "vagoanele zapezii".
La prima vedere, initiativa cu iz occidental! Din pacate, dezinformarile din respectivii "fluturasi", mai ales cele referitoare la partiile de pe Valea Prahovei, ne readuc cu picioarele pe plaiurile mioritice. Lasand la o parte erorile referitoare la dimensiuni, inclinatii sau tipul instalatiilor de transport pe cablu aferente, incredibil este ca o parte din "partiile de schi" descrise in fituicile din hartie lucioasa, frumos colorate, nu exista. Mai mult, un schior care ar urma instructiunile din pliantele CFR Calatori ar putea ajunge pe trasee extreme de unde numai cu noroc sau cu foarte multa indemanare ar putea scapa neaccidentat, in cel mai fericit caz.
Trasee montane periculoase de langa Busteni, recomandate ca partii de catre SNCFR
Potrivit informatiilor din pliantele SNCFR, cu nu mai putin de 11 partii, statiunea Busteni este cea mai "bogata" de pe toata Valea Prahovei. Printre acestea se numara "partiile" Costila-Caraiman, Valea Cerbului, Cabana Omu, Boncu sau Babele-Pestera. Gheorghe Haiduc, seful Salvamont Busteni, a fost categoric in ceea ce priveste descrierea respectivelor locuri: "In nici un caz nu pot fi denumite pa
