Taina căsătoriei este încercată an de an de câteva zeci de puşti din judeţul Braşov. Deşi emanciparea femeii şi evoluţia societăţii au determinat amânarea căsniciei către vârste mai „coapte”, mai există tinere care-şi doresc măritişul încă de la vârsta adolescenţei. Majoritatea sunt determinate să facă acest pas pentru că au rămas însărcinate. Dacă înainte era nevoie de semnătura preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) pentru a se prezenta în faţa ofiţerului de stare civilă, mai nou, Codul Familiei simplifică demersurile. „Dispensa pentru căsătoria între minori se dădea înainte de preşedintele Consiliului Judeţean. Din acest an, această dispensă se va da de către Comisia pentru Protecţia Copilului sau de preşedintele DGASPC”, a declarat secretarul CJ Mariana Tihărău, preşedintele Comisiei pentru Protecţia Copilului de la nivelul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov.

Conform Codului Familiei, vârsta minimă pentru căsătorie este de 18 ani, însă „pentru motive temeinice”, minorii se pot căsători de la 16 ani. Tihărău a subliniat că numai în decursul anului trecut au fost înregistrate circa 30-40 de cazuri.

Taina căsătoriei este încercată an de an de câteva zeci de puşti din judeţul Braşov. Deşi emanciparea femeii şi evoluţia societăţii au determinat amânarea căsniciei către vârste mai „coapte”, mai există tinere care-şi doresc măritişul încă de la vârsta adolescenţei. Majoritatea sunt determinate să facă acest pas pentru că au rămas însărcinate. Dacă înainte era nevoie de semnătura preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) pentru a se prezenta în faţa ofiţerului de stare civilă, mai nou, Codul Familiei simplifică demersurile. „Dispensa pentru căsătoria între minori se dădea înainte de preşedintele Consiliului Judeţean. Din acest an, această dispensă se va da de către Comisia pentru Protecţia Copilului sau de