- Cultural - nr. 205 / 20 Octombrie, 2012 Despre prieteni din viata si din moarte! Sub o fotografie din 2003, realizata la Tg.-Mures de catre subsemnatul, infatisandu-i pe poetii Adrian Paunescu si Nicolae Baciut (fotografie aparuta si in cartea mea "Epistole catre Adrian Paunescu. Carte de iubire”, aflata la cea de a IV-a editie), scriam despre acestia ca fiind "cei mai buni prieteni ai mei din viata si din moarte”. Informatia-marturisire ramane valabila si in prezent, desi unul dintre ei, marele poet Adrian Paunescu este de aproape doi ani in eternitate. Prieteniile adevarate nu se schimba precum camasile sau cravatele, nu se degradeaza precum cladirile nelocuite, viata si moartea neavand, chiar daca ar vrea, ce sa le faca. Prieteniile sunt cladiri locuite, entitati vii, cladite pe actiuni si fapte reciproce de pretuire, pe afinitati si sperante comune. Sunt indestructibile, dintr-un "aliaj mai tare ca fierul!”. In aceste cateva zile, intre serioasele investigatii si operatia pe inima de saptamana viitoare, reiesita ca o concluzie fireasca a observarii atente si sofisticate a "motorului” (cu si fara ghilimele), incerc sa-mi vad in oglinda retrovizoare viata mea, sa-mi redefinesc statutul meu intre fiintele umane, dragi, familia si prietenii, dar si raportul meu cu Dumnezeu. E mult de spus si timpul putin, asa ca voi incerca sa scriu pe mai multe paliere, specifice "adrisantilor”. Asadar, reduc prezentele randuri la cei doi "prieteni ai mei din viata si din moarte”, printre alte prietenii onorante si pline de frumusete si substanta (cu prof. Cornel Popa, scriitorii Lazar Ladariu, Mariana Cristescu, Dumitru D. Silitra, Aurel Hancu, dar si Zoltan Demeter, Duca Ioan, prof. Gheorghe Nan etc.). Nicolae Baciut a fost de curand la Frankfurt (Germania), raspunzand unei invitatii, la un mare Festivalul de carte. Isi urmeaza calea de scriitor de elita al natiei, de ambasado