Dansul este o artă care se conturează din mişcare, ritm şi intensităţi, folosind corpul uman ca instrument, fără prejudecăţi şi limite cu privire la ce e bine şi ce e rău în felul în care spaţiul exterior este folosit, iar interiorul revelat. Marii dansatori sunt capabili să transmită stări puternice, tehnica individuală şi sensibilitatea artistică contopindu-se într-un amestec care se propagă în eter, bombardând retina oricărui privitor.
Pasărea de foc nu e un spectacol de dans obişnuit. Susţinut pe scena mare a Teatrului Naţional din Bucureşti la începutul lunii septembrie, spectacolul a însemnat primul eveniment de community dance din România. O sută de tineri din toate mediile sociale (orfani, copii din familii înstărite, persoane cu deficienţe de auz sau locomotorii), cu vârstele cuprinse între 11 şi 22 de ani, fără experienţă în arta dansului, fără calităţi fizice deosebite, au lucrat timp de şase săptămâni alături de doi coregrafi străini: Royston Maldoom (Marea Britanie) şi Josef Eder (Germania).
Miza acestui proiect atât de ambiţios a fost reliefarea diversităţii participanţilor şi identificarea unui loc potrivit pentru fiecare şi a unui rol egal ca importanţă cu al tuturor celorlalţi, demonstrându-se astfel că în artă, ca şi în societate, contribuţia fiecărui individ are valoare atunci când i se oferă o şansă.
Coregraful britanic Royston Maldoom a fost iniţiatorul şi coordonatorul unui număr important de proiecte de dans la nivel mondial în ultimii 30 de ani. Aceste reuşite i-au adus în anul 2006 Ordinul Imperiului Britanic (OBE) decernat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, pentru Servicii aduse Dansului. Printre spaţiile geografice alese pentru numeroasele sale desfăşurări artistice au fost şi zone problematice: în 1991, Lituania, în timpul mişcării de independenţă; Croaţia şi Bosnia, în timpul războiului din Balcani; Africa de
