Durerile la genunchi şi depărtarea de soţul ei, Răzvan, au făcut ca sportiva să se retragă. Ea va continua să joace doar la Oltchim. Constănţeanca a anunţat la sosirea pe „Otopeni“ că preferă să se retragă acum, în plină glorie.
Zece ani a adunat Ionela Stanca-Gâlcă la echipa naţională de handbal. Zece ani de antrenamente asidue, cantonamente dure şi deplasări obositoare, dar şi de victorii memorabile şi succese reconfortante. În 2000, jucătoarea născută la Constanţa, la 9 ianuarie 1981, îşi făcea debutul printre tricolore, iar participarea ei la Campionatul European de la Bucureşti s-a soldat cu o calificare în semifinale. Duminică, în Danemarca, a disputat finala mică a aceleiaşi competiţii, iar de data aceasta a trăit bucuria victoriei. „Am urcat un loc. Mă retrag cu o medalie!", a spus cel mai valoros pivot de la Campionatul Mondial din 2007. Chiar dacă Ionela a mai vorbit despre retragere, toamna trecută, îi cerem o nouă confirmare. „Mă retrag. Vreau să dedic mai mult timp familiei. Să-mi trăiesc şi eu viaţa", a rostit, apăsat, jucătoarea Oltchimului, după care repetă ceea ce a mai spus: „Nu mai pot activa pe două planuri. Şi la naţională, şi la club".
„Mă dor genunchii după fiecare meci"
Vicecampioană a lumii în 2005, Ionela Stanca se resimte după aprigele „bătălii" pe care le-a dat în zona centrală a semicercului de la 7 metri. Contactele dure cu adversarele, aruncările din plonjon, spre poartă, au lăsat urme. „Mă dor genunchii după fiecare meci", spunea ea, nu demult. În plus, dar nu în ultimul rând, Ionela îşi doreşte să fie mai des alături de soţul ei, Răzvan. Cum el joacă rugby în Franţa, la RC Issoudun, iar ea activează la Oltchim Râmnicu Vâlcea, cei doi petrec puţin timp împreună. Mult prea puţin pe cât şi-ar dori. Iar convocările la lot au rărit şi mai mult revederile lor.
Fericită că a cunoscut un nou moment de g