•Crucea vazuta pe cer de Constantin a dus la incetarea persecutiilor impotriva crestinilor •Constantin cel Mare a mutat capitala Imperiului Roman de rasarit la Constantinopol si a convocat Sinodul Ecumenic de la Niceea, in cadrul caruia a fost adoptat Crezul
Crestinii ortodocsi celebreaza astazi praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, prilej de bucurie, dar si de aducere aminte a doua personalitati istorice care au avut un rol enorm in consolidarea si impunerea religiei crestine. Primul оmparat crestin al Imperiului Roman de Rasarit, apoi bizantin, Constantin cel Mare a avut o domnie lunga, de peste 30 de ani (306-337), оn care s-a dovedit un om de mare vointa, un оntelept si un mare strateg, facand Bisericii cel mai mare serviciu dandu-i libertatea dupa o lunga perioada de persecutii care au tulburat-o, de la Nero, pana la Diocletian. Nascut din parinti nobili, оmparatul Constantius Chlorus si Elena, Constantin cel Mare a devenit un om providential pentru Biserica crestina, mai ales dupa anul 312, cand, оnaintea unei lupte decisive cu rivalul sau la tron, Maxentiu, s-a convertit la crestinism. Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu afirma ca оn ajunul bataliei de la Pons Milvius, din 28 octombrie 312, Constantin a vazut pe cer, in miezul zilei, o cruce luminoasa cu inscriptia "in hoc signo vinces" ("prin acest semn vei оnvinge"). Noaptea, Mantuitorul i s-a aratat in vis, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale sfanta Cruce, ca semn protector оn lupte. Victoria miraculoasa a armatei sale de numai 20 de mii de soldati contra aceleia de 7 ori mai numeroase a lui Maxentiu a fost considera de Constantin drept semn de la Dumnezeu. Convertit la crestinism, оmparatul Constantin cel Mare da, in 313, Edictul de la Milan, prin care crestinismul devine "religio licita" (religie permisa). Mai mult, convins de valoarea re
