Ce va face Traian Băsescu peste o lună dacă aduce la putere, nu din iubire pentru ei, ci pentru a-şi asigura al doilea mandat, guvernul lui de boci care se antrenează pentru cârmuirea ţării alergând după o băşică pe stadion sau de stolojeni în budigăi etalându-şi profilul la piscină? Din ce sac cu bani va da tuturor? Nu va da, pentru că n-are de unde

Din clipa în care buricele deştelor preşedintelui, arcuite pe creion, au iscălit legea prin care sărăcia dascălilor era ameliorată cu un plus de 50 la sută leafă, am intrat într-o altă eră. Ea pare nouă, dar am mai trăit-o de câteva ori. I-aş zice era în care se evaporă banii de sicriu. Mulţi au scris că Traian Băsescu a comis o ticăloşie, că aşa cum nu îi pasă de nimeni şi de nimic, îl doare în călcâi şi de profesori. Mişcarea este pur electorală. A conceput preşedintele această lege? Nu. Au gândit-o alţii şi au aprobat-o, îndiferent de haina doctrinară, parlamentarii. Şi atunci de ce este acuzat Băsescu pentru incendierea României? Pentru că, zic eu, a ratat unica lui şansă de a fi patriot, de a arăta că-i pasă şi de altceva decât de halca şi răsfăţul celui de-al doilea mandat. Nu ştie preşedintele ce înseamnă pentru bugetul României, în clipele în care viitura crizei mondiale se apropie ameninţător, o asemenea mărire? Ştie. Să-i recapitulăm spusele. Să ne amintim imensul tărăboi făcut când s-au mărit pensiile şi a acuzat politicienii puterii de populism şi iresponsabilitate. Să ne amintim chemările lui recente la luciditate, întâlnirile cu guvernatorul Băncii Naţionale, declaraţiile grave rostite la coborârea din avionul care-l aducea de la Bruxelles. Iată-l, mi-am zis, şi pe preşedinte neminţind.

A minţit, din păcate, ca de atâtea ori.

L-am criticat când s-a aşezat curmeziş măririi pensiilor. Bătrânii rămân cei mai năpăstuiţi. Când sărăcia se asociază bătrâneţii est