Odata cu finalul audierilor din Congres referitoare la planul lui Paulson s-au nascut mai multe intrebari decat cele initiale. In mare, incertitudinile legate de plan s-au datorat lipsei de transparenta , intentionate sau nu, de care a dat dovada secretarul Trezoreriei SUA, scrie Ovidiu Ciulina, pe blogul Mersul Trendurilor.

Audierile din Congres cu privire la cei 700 de miliarde de dolari pe care Trezoreria doreste sa ii obtina, cu scopul de a dezgheta pietele financiare, au luat sfarsit. Astazi, la ora 5pm (ora Romaniei) senatorii se vor aduna pentru dezbaterea acestui plan.

Fara indoiala ca acest plan a fost capul de afis al mass-mediei si al traderilor, datorita sumei foarte mari si a intrebarilor de ordin etic ce deriva din el. Sa intru in detalii:

Planul

Se stiu urmatoarele: cei 700 de miliarde de dolari sunt destinati preluarii activelor ‘toxice’ de pe spinarea institutiilor financiare (numele mari de pe Wall-Street). Cum se realizeaza? Bernanke explica: mortgage securities au doua nivele de pret: ‘fire-sale’ - pretul care se obtine daca un mortgage asset este vandut imediat si ‘hold-to-maturity’ - pretul care s-ar obtine daca activul ar fi tinut pana la maturitate. Iar daca Trezoreria reuseste sa cumpere aceste active, le va tine pana la maturitate, evitand astfel acel ‘fire-sale’.

Pentru a realiza obiectivul de mai sus, trebuie sa se realizeze o licitatie inversa, prin care vor castiga bancile care accepta cel mai putin pentru activele ‘toxice’ din portofoliu. Iar de aici deriva doua probleme: daca pretul este prea mic atunci bancile nu vor mai dori sa vanda, iar daca pretul este prea mare atunci americanul de rand va avea de suferit.

De ce ar accepta Congresul?

Sau: de ce ar fi cetateanul obisnuit de acord cu acest plan? In Wall-Street Journal a fost publicat un sondaj cu privire l