Expoziţia „Real Time“ de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană atrage atenţia asupra unuia dintre cei mai importanţi artişti plastici români ai secolului XX. Picturi de tinereţe, dar şi din ultimii ani de viaţă ai lui Bernea, desene, caiete de notiţe şi schiţe, fotografii de epocă realizate de Mihai Oroveanu – mixajul urmăreşte să semnaleze profunzimea unei opere artistice fascinante, dar şi farmecul personajului Bernea.

Horia Bernea (1938-2000) a fost un artist plastic cu o pronunţată dimensiune spirituală şi orientare spre tradiţie, dar a cărui expresie plastică este de o acută modernitate. Sau: Horia Bernea este un artist plastic care a creat lucrări conceptuale, abstracte, (neo)moderniste, dar care nu exclud, ba chiar accentuează permanent ancorarea sa în spiritualitate, atracţia pentru tradiţional. În aceasta constă toată ambivalenţa acestui artist unic şi fascinant, unul dintre cei mai importanţi pentru cea de-a doua jumătate a secolului XX românesc. În principiu, orice artist modern este şi unul metafizic, dar orientarea lui Bernea este evidentă spre tradiţie: cea (pre)creştină - fără a cădea niciodată însă în „mrejele" unui ortodoxism sterp. Horia Bernea este fiul gânditorului tradiţional Ernest Bernea, iar acest mod al său de a gândi s-a văzut clar odată cu înfiinţarea Muzeului Ţăranului Român (cel puţin, aşa cum a fost conceput acest spaţiu de Horia Bernea în anii '90). Din păcate, prea timpuria sa moarte, în 2000, s-a grăbit să ia dintre noi pe unul dintre cei mai valoroşi intelectuali români, unul dintre puţinii orientaţi spre (re)construcţie.

Expoziţie-eseu

Complexitatea personalităţii lui Horia Bernea se încearcă a fi surprinsă prin expoziţia „Real Time", care îi este dedicată până la sfârşitul lunii februarie la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC). Efortul îi aparţine curatorului Mihai Oroveanu, director al MNAC, pr