Sistemul bancar din Grecia este susţinut de către banca centrală de la Atena cu lichidităţi de urgenţă estimate la circa 100 miliarde de euro, aprobate în secret de către Banca Centrală Europeană (BCE), fără un anunţ oficial sau dezvăluirea condiţiilor, potrivit Financial Times (FT) şi Mediafax.

Folosirea programului lichidităţilor de urgenţă (emergency liquidity assistance - ELA) pentru a ajuta băncile din economiile mai slabe ale zonei euro este unul dintre aspectele mai puţin cunoscute ale crizei datoriilor, potrivit cotidianului britanic.

Programul ELA a ajutat la evitarea unui colaps al sistemului financiar din Irlanda, iar acum sprijină într-o măsură şi mai mare Grecia, asigurând BCE, care deţine controlul asupra facilităţii, o putere semnificativă în hotărârea destinelor unor ţări.

BCE are reticenţe mari în a furniza informaţii despre program, notează FT, inclusiv despre statele ajutate sau momentul împrumuturilor.

Banca a lăsat un pic garda jos în aprilie, când într-un document săptămânal a prezentat o creştere neaşteptată de 121 miliarde de euro la rubrica, intitulată inocent, "alte creanţe pe băncile din zona euro", rezultatul comasării finanţărilor ELA într-o singură categorie. Astfel, 121 miliarde de euro reprezintă suma minimă acordată prin program băncilor centrale din zona euro (eurosistem).

Prin cercetarea atentă a datelor disponibile de la BCE şi bănci comerciale, analiştii au reuşit să adune mai multe detalii. De exemplu, analiştii Barclays afirmă că Grecia foloseşte acum fonduri ELA de 96 miliarde de euro, Irlanda de 41 miliarde de euro şi Cipru de 4 miliarde de euro. Dacă datele sunt corecte, suma totală depăşeşt 140 de miliarde de euro, peste 10% din împrumuturile pentru bănci prin operaţiunile standard de politică monetară.

Din cauza riscurilor ca lichiditatea în exces să creeze inflaţie, acordarea de finanţări