Institutul Cultural Român (ICR) plăteşte chirie 13.000 de euro pe lună pentru spaţiul unde îşi desfăşoară activitatea filiala sa de la Budapesta. 12.600 achită instituţia pentru sediul din Stockholm. În condiţiile în care guvernele ultimilor ani nu vorbesc decât de austeritate şi reduceri de cheltuieli, sumele pe care le plăteşte ICR pentru reprezentanţele sale din lume atrage nemulţumiri publice.
7 dintre cele 18 reprezentanţe culturale româneşti funcţionează în clădiri ale statului român (de exemplu, la New York în imobilul reprezentanţei României la ONU) şi pentru acestea nu se plătesc chirii.
Pentru restul însă, România plăteşte lunar, de la buget, sume care depăşesc de multe ori preţurile din pieţele imobiliare ale capitalelor unde funcţionează. Astfel, pentru imobilul de 572 de metri pătraţi pe care ICR îl foloseşte la Berlin statul român achită lunar o chirie de 7.485 de euro, potrivit datelor ce ne-au fost furnizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). „Spaţiul răspunde perfect nevoilor unei instituţii culturale: sală de conferinţe/concerte de 80 de locuri, sală de expoziţii de 90 de metri pătraţi, bibliotecă, sală de cursuri. Clădirea a fost construită in anul 1912 şi este un exemplu reprezentativ de arhitectură wilhelmiană târzie în domeniul construcţiilor de vile private“, scrie pe site-ul ICR despre sediul său din Berlin.
Cea mai scumpă chirie plătită de România este pentru filiala sa de la Stockholm. Astfel, ca să folosească numai 435 de metri pătraţi statul achită lunar 12.600 de euro.
Pentru vila de la Budapesta, chiria este 13.000 de euro. Suprafaţa de care dispune ICR-ul din capitala Ungariei este însă de 1.200 de metri pătraţi. În schimb, în ţara vecină, institutul mai are o filială şi la Szeged, pentru care mai plăteşte încă 544 dolari. Vila Malonyay din Budapesta a aparţinut scriitorului şi criticului de artă Malon
