VEZI GALERIA FOTO

Ieşeni au participat astăzi la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite, oficiată la vechea Catedrală Mitropolitană, biserica celebrându-şi hramul. Lăcaşul de cult a fost zidit între anii 1761 – 1769 de mitropolitul Gavriil Calimachi, devenind la acea vreme „Mitropolia cea Nouă”. Până în anul 1887, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a găzduit marile ceremonii bisericeşti, aici fiind întronizaţi ierarhii Moldovei. Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă, este sărbătorit astăzi atât de credincioşii ortodcşi, cât şi de cei greco-catolici. Marele Mucenic este considerat, în tradiţia populară, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor, fiind păstrat obieciul împodobirii stâlpilor cu ramuri verzi. Născut în Cappadocia, Sfântul Gheorghe a trăit în timpul împăratului Diocleţian. Ajunge să fie numit conducător de armată, într-o vreme în care Diocleţian începuse lupta împotriva creştinilor. Pentru că nu se fereşte să-şi mărturisească credinţa în Hristos, Sfântul va fi întemniţat şi supus la chinuri. Va fi condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, tocmai pentru că nu s-a lepădat de credinţă. După moarte, Sfântul Gheorghe s-a arătat făcător de minuni, fiind de ajutor celor care l-au chemat prin rugăciune. Cea mai cunoscută reprezentare a sa este cea călare, cu o suliţă în mână, omorând balaurul ce ameninţă Beirutul. Preoţii îi sfătuiesc pe credincioşii care îşi sărbătoresc ziua onomastică să amâne orice fel de petrecere, pentru a respecta rândurile Postului Mare.

VEZI GALERIA FOTO

Ieşeni au participat astăzi la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite, oficiată la vechea Catedrală Mitropolitană, biserica celebrându-şi hramul. Lăcaşul de cult a fost zidit între anii 1761 – 1769 de mitropolitul Gavriil Calimachi, devenind la acea vrem