"Dacă mai spune cineva că este lipsă de lichiditate în România, chiar să nu credeţi", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a arătat că actuala criză are o mare componentă virtuală.
Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au văzut din nou poziţii valutare deschise pe termen lung, ca în octombrie 2008 când a avut loc atacul asupra monedei naţionale. "Uitându-mă la poziţiile valutare, am văzut din nou lungiri de poziţii. Rog media, dacă cineva mai spune că e lipsă de lichiditate, să nu-i creadă", a spus Isărescu, la o întâlnire cu mediul de afaceri care a avut loc la sediul BNR. El a explicat că în octombrie 2008 a existat o presiune mediatică folosită de unele bănci, mai ales prin declaraţiile privind lipsa de lichiditate.
EFECT DE BUMERANG
Încercarea de depreciere din toamna anului trecut a venit, într-adevăr, pe fondul unei datorii private înalte, pe termen scurt, dar pe care o pune, în mare parte, pe seama luptei pentru cotă de piaţă dusă până atunci tot de băncile comerciale. "Cea mai mare parte a datoriei externe a venit pe fondul bătăliei pentru cotă de piaţă a băncilor", a spus Isărescu. Pe acest fundal, s-a încercat deprecierea leului, care urmărea atingerea unui curs de 4,5-4,7 lei/euro şi nu un nivel de 4,2 lei/euro, cum sugerau unii analişti. BNR a intervenit pentru menţinerea încrederii în moneda naţională, fără a apăra un nivel. "Vă garantez că ţinta nu era 4,2 lei/euro. Se dorea 4,5-4,7 lei/euro şi mai sus. În momentul în care scapi frâiele nu mai ai ce să faci. BNR a intervenit, nu pentru că apăra un nivel de curs, ci pentru încrederea în moneda naţională", a spus Mugur Isărescu.
El a explicat că până în primăvara anului trecut România s-a confruntat cu un exces masiv de lichiditate, care însă s-a diminuat în a doua parte a anului. "Exesul s-a datorat intrărilor masive de capitaluri