Decizia fostei guvernări comuniste de a impune instituţia financiară să preia datoriile falimentarei Investprivatbank creează probleme autorităţilor. Până la finele lunii mai anul curent, Executivul trebuie să găsească o soluţie, astfel încât singura bancă controlată de stat să se poată dezvolta în condiţii normale.

Proiectul Memorandumului suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) include o notă specială privind situaţia în care s-a pomenit Banca de Economii a Moldovei (BEM). Astfel decizia Guvernului Greceanâi de a salva deponenţii băncii Investprivatbank (IPB) care a dat faliment în iunie 2009, este apreciată ca „un pas necesar pentru a evita panica şi exodul potenţial al deponenţilor din sistemul bancar".

O POVARĂ PENTRU BANCĂ

În acelaşi timp se precizează că achitarea acestor depuneri prin intermediul unui împrumut de la Banca de Economii către Investprivatbank, credit care a fost posibil datorită unui alt imprumut de lichidităţi acordat de Banca Naţională a Moldovei (BNM), „a creat o povară pentru bilanţul Băncii de Economii şi, actualmente, împiedică dezvoltarea acestei bănci".

Suma creditului acordat Băncii de Economii în anul 2009 de către BNM este de circa 590 milioane de lei şi urma să fie rambursat din contul comercializării activelor Investprivatbank până în iunie 2011.

Emma Tăbîrţă, viceguvernator al BNM, ne-a spus că situaţia de la Banca de Economii, una din cele cinci cele mai importante bănci din ţară, se află sub control şi că nu sunt probleme ce ar împiedica activitatea băncii. Totodată, Emma Tăbîrţă a precizat că indicatorul de lichiditate a băncii era la finele lunii februarie 2011 de circa 27%, cu mult peste norma de 20%, impusă de BNM.

Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a declarat pentru „