Mai precis, arborii din care se extrage această răşină ar putea dispărea, conform unui studiu al Societăţii britanice de ecologie.
Producţia de tămâie, obţinută pe baza răşinei de Boswellia, recoltată prin practicarea unei incizii uşoare în trunchiul arborelui, ar putea să se diminueze la jumătate în următorii 15 ani, subliniază cercetătorii britanici, citaţi de AFP.
Oamenii de ştiinţă şi-au bazat calculele pe un studiu desfăşurat în nord-vestul Etiopiei pe 6.000 de arbori de Bosswelia Serrata sau Floribunda Papyrifesa, pe care s-au efectuat 20.000 de măsurători.
"În consecinţă, «producţia» de tămâie este condamnată!", avertizează ei.
În conformitate cu acest studiu derulat de către cercetători din Olanda şi Etiopia, “probabil că nu producţia de tămâie este principala cauza a declinului populaţiei de Boswellia, ci incendiile, animalele ierbivore şi atacurile insectelor.
După cum arată şi Press Association, pomii ajunşi la maturitate mor cu o rată de 6%-7% pe an.
Biserică, medicină, parfumerie
Răşina arborilor menţionaţi, ajungând în contact cu aerul, se încheagă, asemenea răşinii brazilor. Tămâia de Arabia, Egipt şi Somalia are culoarea puţin gălbuie, cea de India este superioară (de culoare galbenă). Răşina solidificată ce curge din copacul Bosswelia Serrata, care creşte în India, China, Somalia, Etiopia, Egipt, se strânge de pe scoarţa copacului şi, pentru a fi şi mai parfumată, se amestecă şi cu alte substanţe aromate, aşa cum se precizează în Vechiul Testament (Ieşire 30, 34-38). Arborele care dă tămâia este înalt de 3-6 metri.
Creşte prin crăpăturile stâncilor din munţi şi prin pietrişurile de la bazele colinare din vecinătatea marii.
Prin incizii longitudinale făcute în scoarţa acestui mic arbust se scurge un lichid lăptos, care în contact cu aerul se solidi
