Criza economică din Belarus face ţara tot mai dependentă de Rusia. Moscova, care controla deja reţeaua de gaze şi mai multe bănci din ţara vecină, va finanţa acum şi armata Minskului.

Preşedintele Belarus Alexandr Lukaşenko nu mai are bani pentru a plăti salariile celor 65.000 de oameni, în condiţiile în care ofiţeri cu grad de locotenent câştigă doar echivalentul a 65 de euro pe lună, scrie revista germană Spiegel. Opoziţia belarusă se teme că Rusia va prelua pe termen mediu controlul asupra armatei belaruse. Moscova i-ar putea trimite în regiuni de criză precum Caucazul de Nord sau Asia Centrală, avertizează liderul acesteia Alexandr Milinchevici.

În prezent Rusia controlează 7 din cele 32 de bănci belaruse şi cele mai importante companii de asigurare. Întreaga reţea de conducte a ţării este administrată de Gazprom iar Moscova vrea să construiască prima centrală nucleară belarusă la graniţa cu Lituania. Rusia profită de situaţia economică dificilă a vecinului ei şi de îngheţul relaţiei dintre acesta şi Occident pentru a-l lega mai puternic de sine. În această logică poate fi interpretat şi proiectul uniunii eurasiatice şi reacţia vehementă împotriva deschiderii unei fabrici chineze de automobile în Belarus. Moscova a ameninţat că va bloca furnizarea materialelor de construcţie chinezeşti şi a îndemnat Minskul să cumpere maşini din Rusia.

Creşterea influenţei ruseşti nu este însă văzută cu ochi buni de populaţie. Dacă în 1999, 47% dintre belaruşi se pronunţau pentru o alipire la Rusia, acum numărul acestora este de doar 29%. Tot mai mulţi cetăţeni văd viitorul ţării alături de UE, dar n-au nicio influenţă asupra cursului imprimat de regimul Lukaşenko.