Strugurii dulci împodobesc tarabele marilor pieţe. Cu un gust special şi o aromă inconfundabilă, aceste fructe specifice toamnei beneficiază de o remarcabilă valoare terapeutică. În mod Strugurii dulci împodobesc tarabele marilor pieţe. Cu un gust special şi o aromă inconfundabilă, aceste fructe specifice toamnei beneficiază de o remarcabilă valoare terapeutică. În mod firesc, aceştia trebuie incluşi în dieta noastră de toamnă. De aceste fructe, trebuie să profite din plin anumite categorii de bolnavi: anemicii, convalescenţii şi persoanele cu imunitatea scăzută.

Strugurii (Vitis vinifera) contribuie la detoxifierea organismului şi ocupă de secole un loc important în alimentaţia noastră. Ei sunt consideraţi un medicament valoros, cu efecte benefice în tratamentul a peste 90 de afecţiuni.

Mustul şi apoi vinul beneficiază, la rândul lor, de calităţi terapeutice deosebite. Iniţial, viţa-de-vie a crescut în stare sălbatică pe malurile Mării Negre şi ale Mării Caspice; de aici s-a răspândit în anumite ţări din Europa: Grecia, Franţa şi Italia.

Medicii Hipocrate şi Pliniu recomandau strugurii ca medicament împotriva frigurilor şi anginei, iar romanii îi apreciau pentru puterea lor de detoxifiere a organismului în urma unei cure de sezon. Datorită compoziţiei foarte complexe, savuroasele boabe de struguri sunt o sursă ideală de substanţe hrănitoare care conţin, printre altele, vitamine (A, B şi C), minerale (fosfor, calciu, potasiu, fier şi sodiu), zaharuri, antioxidantul numit resveratrol, prezent în strugurii roşii.

Fitoterapeutul Eugen Giurgiu apreciază strugurii pentru puterea cu care aceştia reuşesc să combată o serie de boli grave printre care: astmul, insomnia, litiaza, afecţiunile inimii (controlează nivelul colesterolului şi îl împiedică să se depună pe artere), infertilitatea, guta, reumatismul, ulcerul, furu